Tg Mures

In memoriam ZENO GHIŢULESCU 1929-2017

 

Cu regrete în suflet anunţăm trecerea la cele veşnice a colegului şi prietenului nostru – scriitorul

Zeno Ghiţulescu, poet, dramaturg şi romancier de mare talent, cu o carieră literară care se întinde pe mai mult de şase decenii. A deţinut funcţia de secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Târgu-Mureş, pe parcursul a două mandate succesive (2001-2004 şi 2004-2009).

Născut la data de 3 iulie 1929, în localitatea Band, din judeţul Mureş, Zeno Ghiţulescu a urmt studiile medii la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş (1940-1945) şi la Liceul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş (1946-1947). Apoi a urmat cursurile Institutului de Medicină Generală din Cluj, absolvind în anul 1953. În perioada 1955-1956 a urmat la Iaşi cursurile de specializare şi de perfecţionare, devenind medic specialist radiolog, funcţionând în această calitate, până la pensionare, la Spitalul Clinic judeţean Mureş, iar apoi, a profesat, vreme de peste un deceniu, tot ca medic radiolog, în cadrul Policlinii cu Plată din Târgu-Mureş.

Dar pasiunea lui mistuitoare a fost, timp de o viaţă, literatura. A debutat cu poezie în paginile ziarului târgumureşean Steaua roşie (1957). A frecventat cu consecvenţă Cenaclul „Liviu Rebreanu”, pe care l-a şi condus, publicând în revista acestuia, Pagini mureşene. A mai colaborat la mai multe publicaţii literare sau culturale, aşa precum: Vatra, România literară, Viaţa Românească, Steaua, Tribuna, Poesis, Târnava, Dacia literară, Şcoala Ardeleană ş. a. De asemenea, în 1973, a colaborat la revista internaţională de poezie Le journal des poetes, din Bruxelles. Debutul editorial s-a produs cu volumul de poeme Dincolo de umbre (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968), devenind primul membru de limbă română al Asociaţiei Scriitorilor din Târgu-Mureş. Au urmat apoi, în serie, volumele de versuri: Discul (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1972), Bucuria cuvântului (Editura Dacia, Cluj, 1974), Între Pământ şi Cer (Editura Albatros, Bucureşti, 1977), Foc nestins (Editura Dacia, Cluj, 1980), Aripa din piatră (Editura Dacia, Cluj, 1986), Prima zăpadă (Editura Albatros, Bucureşti, 1990), Periplu (Editura Mureş, Târgu-Mureş, 1993), Veşnicul început (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 1996, cu o prefaţă a criticului Al. Cistelecan), Izbăvitoarea povară (Editura Niculescu, Bucureşti, 1998), Pod peste abis (Editura Niculescu, Bucureşti, 1999), Poemeantologie (Editura Niculescu, Bucureşti, 2000), Provocarea labirintului (Editura Niculescu, Bucureşti, 2002), Povestea vântului (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2003), Clepsidra secretă, ediţie bilingvă, româno-engleză (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2004). Diversificându-şi gama creaţiei literare, a scris teatru, proză scurtă şi roman, publicând volumele: Teatru – cuprinzân piesele: Junta şi Generalul, Zidul şi Mandache şi tranziţia (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2002), Trepte (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2007), Tăvălugul – roman (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2005), Torinaru – roman (Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2008).

Poezii de-ale lui Zeno Ghiţulescu au fost, în timp, traduse în mai multe limbi străine, aşa precum în: franceză, engleză, germană, albaneză, rusă, lituaniană, maghiară. Iar pentru cărţile sale a obţinut, în mai multe rânduri, importante premii ale Asociaţiei Scriitorilor din Târgu-Mureş şi a altor instituţii, astfel: premiul pentru poezie în anii 1994, 1996, 1998, premiul Opera Omnia în anul 2000, premiul pentru teatru în 2003, dar şi premiul special pentru roman, obţinut în cadrul Saloanelor „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, în 2005. În anul 1998, prin hotărârea Consiliului local, a fost ales cetăţean de onoare al Municipiului Târgu-Mureş.

A continuat să scrie şi să publice şi după ce a devenit octogenar, iar în ultima vreme era preocupat mai ales de republicarea operei sale literare, mereu revizuită şi adăugită.

Prin plecarea la ceruri a lui Zeno Ghiţulescu breasla scriitorilor mureşeni înregistrează o grea pierdere, singura noastră consolare fiind opera sa literară, care va fi tezaurizată, intrând cu certitudine în patrimoniul culturii române.

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

COMITETUL DE CONDUCERE

IN MEMORIAM TEREZA PERIŞ CHEREJI (1932- 2016)

   Cu regrete în suflet aducem la cunoştinţa membrilor din breasla noastră că scriitoarea Tereza Periş Chereji, afirmată ca un reputat eseist şi istoric de teatru, ne-a părăsit pentru totdeauna, urcând la ceruri. Vă propunem să rememorăm împreună câteva secvenţe biografice, din care rezultă profilul sufletesc şi literar al distinsei noastre colege.

Tereza Periş Chereji s-a născută la 19 octombrie 1932, la Cluj.

Studii: școala elementară și gimnaziul le-a urmat la Şcoala Confesională Catolică „Marianum” şi la Liceul Teoretic de Fete nr. 1 din Cluj (cu bacalaureatul susţinut în 1951). Apoi a devenit studentă la secția de actorie a Institutului de teatru „Szentgyorgyi Istvan” la Cluj și Târgu-Mureș (1955). Doctor în filologie (istoria și teoria teatrului), la Universitatea din București (obţinut în 1973), cu teza Teatrul-factor de apropiere culturală româno-maghiară, 1860-1940. 

Activitate profesională: Actriță la Teatrul secuiesc din Târgu-Mureș (1955-1958); actor-mânuitor la Teatrul de Stat de Păpuși din Târgu-Mureș (1958-1960). Concomitent, desfășoară o intensă activitate didactică universitară, fiind pe rând: preparator, asistent, lector, conferențiar la Catedra de Istoria teatrului – la Institutul de Teatru din Târgu-Mureș (1955-1990), până la pensionare. A fost, de asemenea, cercetător la Centrul European de Studii în Probleme Etnice și Comunicare Socială, din cadrul Academiei Române (1993-2003). Colaborator extern la Studioul de Radio Târgu-Mureș (pentru emisiuni culturale în limba maghiară 1970-2002) şi limba română (1996-2002), colaborator la Studioul de Radio Cluj și la Radio București – la emisiunea „Rampa și Ecranul” (anii ׳70).

Debutează în ziarele locale: „Steaua roșie” și „Voros zaszlo” (1964). 

Colaborează cu articole, studii, eseuri la revistele culturale din ţară şi din străinătate: „Viața Românească”, „România literară”, „A Het”, „Muvelodes”, „Teatrul”, „Teatrul azi”, „Studii și cercetări de istoria artei” (seria Teatru, Muzică, Cinematografie), „Tribuna”, „Korunk”¸ „Utunk”, „Atheneum”, „Ramuri”, „Uj Elet”, „Igaz Szo”, „Cadran mureșean”, „Vatra”, „Thalia”, „Postscenium”, „Nepujsag”, „Cuvântul liber”, „Societatea încotro...?”, „Profil Magazin”, „Kritika” (Budapesta). 

Colaborează la mai multe volume colective: Ion Chinezu. Relief în posteritate; A Het evkonyve, Regi es uj Thalia („Anuarul A Het”, „Thalia Veche și nouă”), București, 1981; „Almanahul Asociației Scriitorilor din Cluj”, „Clujul Literar și artistic”, Cluj, 1981; Caietele Octiavian Goga, vol. III, Rășinari-Sibiu, 2001, Casa de presă și editură Tribuna, Sibiu; „Baratsag” (Prietenie); „A Pecsi Magyar Roman barati Tarsasag Evkonyve” (1991), Pecs, Ungaria; „Animație la Ariel”, vol. editat de Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel, Târgu-Mureș (1999); „Marosvasarhely tortenetebol” (Din istoria Târgu-Mureșului), 1999, „Izvoare filosofice”, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2006.

Traduceri (în limba maghiară): Insula, de Mihail Sebastian, Tezaurul lui Iustinian, de Al. Voitin, Ultima curs㸠de Horia Lovinescu.

Opera literară / cărţi publicate: Relaţii culturale româno-maghiare – legăturile de apropiere culturală româno-maghiară pe plan teatral, literar și artistic între 1860-1940, Editura Dacia, Col. Discobolul, Cluj Napoca, 1977; cărții respective i-a fost interzis dreptul de a fi difuzată și a fost topită în anul 1978, fiind reeditată abia în anul 2000, sub îngrijirea Bibliotecii Județene Mureș; Szinhaztorteneti morzsak (Teatrul și munca teatrală), Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003.

Referinţe critice, publicate în periodice şi în cărţi:

Voros Zaszlo, 26.03.1972, art. A testiveriseg szellemeben (În spiritul frăției), sub semnătura lui Izsak Istvan;  A Het, 3.03, 1973, art. Diszertacio az egyuttelesrol (Disertație despre conviețuire), sub semnătura lui Marosi Ildiko; Aurora, Bekescsaba (Ungaria), nr.1, 1983, Kapcsolatok (Relaţiii);în Anuarul Institutului de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai”, tom. III-IV, 2000-2001, Târgu-Mureș, p. 228, unde cercetătorul-istoric Virgil Pană publică articolul „Tereza Peris Chereji, Interferențe teatrale româno-maghiare”;în volumul lui Virgil Pană – Ioan Chereji: Crâmpeie de cultură transilvană, Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2014, publicat sub egida Muzeului Judeţean Mureş.

A devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala regională Târgu-Mureş, în anul 2004.

Ne despărţim de doamna Tereza Periş Chereji cu regretul sincer de a nu mai fi printre noi, păstrându-i o vie şi luminoasă amintire. 

 

În numele COMITETULUI DE CONDUCERE,

Marko Bela, preşedinte        

Eugeniu Nistor, secretar