Tg Mures

IN MEMORIAM TEREZA PERIŞ CHEREJI (1932- 2016)

 

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – FILIALA TÂRGU-MUREŞ


   Cu regrete în suflet aducem la cunoştinţa membrilor din breasla noastră că scriitoarea Tereza Periş Chereji, afirmată ca un reputat eseist şi istoric de teatru, ne-a părăsit pentru totdeauna, urcând la ceruri. Vă propunem să rememorăm împreună câteva secvenţe biografice, din care rezultă profilul sufletesc şi literar al distinsei noastre colege.

Tereza Periş Chereji s-a născută la 19 octombrie 1932, la Cluj.

Studii: școala elementară și gimnaziul le-a urmat la Şcoala Confesională Catolică „Marianum” şi la Liceul Teoretic de Fete nr. 1 din Cluj (cu bacalaureatul susţinut în 1951). Apoi a devenit studentă la secția de actorie a Institutului de teatru „Szentgyorgyi Istvan” la Cluj și Târgu-Mureș (1955). Doctor în filologie (istoria și teoria teatrului), la Universitatea din București (obţinut în 1973), cu teza Teatrul-factor de apropiere culturală româno-maghiară, 1860-1940. 

Activitate profesională: Actriță la Teatrul secuiesc din Târgu-Mureș (1955-1958); actor-mânuitor la Teatrul de Stat de Păpuși din Târgu-Mureș (1958-1960). Concomitent, desfășoară o intensă activitate didactică universitară, fiind pe rând: preparator, asistent, lector, conferențiar la Catedra de Istoria teatrului – la Institutul de Teatru din Târgu-Mureș (1955-1990), până la pensionare. A fost, de asemenea, cercetător la Centrul European de Studii în Probleme Etnice și Comunicare Socială, din cadrul Academiei Române (1993-2003). Colaborator extern la Studioul de Radio Târgu-Mureș (pentru emisiuni culturale în limba maghiară 1970-2002) şi limba română (1996-2002), colaborator la Studioul de Radio Cluj și la Radio București – la emisiunea „Rampa și Ecranul” (anii ׳70).

Debutează în ziarele locale: „Steaua roșie” și „Voros zaszlo” (1964). 

Colaborează cu articole, studii, eseuri la revistele culturale din ţară şi din străinătate: „Viața Românească”, „România literară”, „A Het”, „Muvelodes”, „Teatrul”, „Teatrul azi”, „Studii și cercetări de istoria artei” (seria Teatru, Muzică, Cinematografie), „Tribuna”, „Korunk”¸ „Utunk”, „Atheneum”, „Ramuri”, „Uj Elet”, „Igaz Szo”, „Cadran mureșean”, „Vatra”, „Thalia”, „Postscenium”, „Nepujsag”, „Cuvântul liber”, „Societatea încotro...?”, „Profil Magazin”, „Kritika” (Budapesta). 

Colaborează la mai multe volume colective: Ion Chinezu. Relief în posteritate; A Het evkonyve, Regi es uj Thalia („Anuarul A Het”, „Thalia Veche și nouă”), București, 1981; „Almanahul Asociației Scriitorilor din Cluj”, „Clujul Literar și artistic”, Cluj, 1981; Caietele Octiavian Goga, vol. III, Rășinari-Sibiu, 2001, Casa de presă și editură Tribuna, Sibiu; „Baratsag” (Prietenie); „A Pecsi Magyar Roman barati Tarsasag Evkonyve” (1991), Pecs, Ungaria; „Animație la Ariel”, vol. editat de Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel, Târgu-Mureș (1999); „Marosvasarhely tortenetebol” (Din istoria Târgu-Mureșului), 1999, „Izvoare filosofice”, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2006.

Traduceri (în limba maghiară): Insula, de Mihail Sebastian, Tezaurul lui Iustinian, de Al. Voitin, Ultima curs㸠de Horia Lovinescu.

Opera literară / cărţi publicate: Relaţii culturale româno-maghiare – legăturile de apropiere culturală româno-maghiară pe plan teatral, literar și artistic între 1860-1940, Editura Dacia, Col. Discobolul, Cluj Napoca, 1977; cărții respective i-a fost interzis dreptul de a fi difuzată și a fost topită în anul 1978, fiind reeditată abia în anul 2000, sub îngrijirea Bibliotecii Județene Mureș; Szinhaztorteneti morzsak (Teatrul și munca teatrală), Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2003.

Referinţe critice, publicate în periodice şi în cărţi:

Voros Zaszlo, 26.03.1972, art. A testiveriseg szellemeben (În spiritul frăției), sub semnătura lui Izsak Istvan;  A Het, 3.03, 1973, art. Diszertacio az egyuttelesrol (Disertație despre conviețuire), sub semnătura lui Marosi Ildiko; Aurora, Bekescsaba (Ungaria), nr.1, 1983, Kapcsolatok (Relaţiii);în Anuarul Institutului de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai”, tom. III-IV, 2000-2001, Târgu-Mureș, p. 228, unde cercetătorul-istoric Virgil Pană publică articolul „Tereza Peris Chereji, Interferențe teatrale româno-maghiare”;în volumul lui Virgil Pană – Ioan Chereji: Crâmpeie de cultură transilvană, Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 2014, publicat sub egida Muzeului Judeţean Mureş.

A devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala regională Târgu-Mureş, în anul 2004.

Ne despărţim de doamna Tereza Periş Chereji cu regretul sincer de a nu mai fi printre noi, păstrându-i o vie şi luminoasă amintire. 

 

În numele COMITETULUI DE CONDUCERE,

Marko Bela, preşedinte        

Eugeniu Nistor, secretar